MINEIUL LUNII MAI (M-rea Neamț, 1846)

Mineiul (în greaca veche: Μηναῖον, ου, τὸ - μηνᾶιος, α, ον, „lunar”) este o carte de cult din ritul bizantin ce conține slujba de la Vecernie și Utrenie pentru fiecare zi a anului bisericesc, începând cu 1 septembrie (prima lună a anului bisericesc) și până la 31 august. Fiecare carte poartă numele lunii pentru care a fost scrisă (Mineiul pe septembrie, Mineiul pe noiembrie, etc.).În Minei, pe lângă tipicul slujbei, se află și viața sfântului sau istoricul sărbătorii respective, sub numele de Sinaxar. Mineiul se folosește tot anul, împreuna cu Octoihul, Triodul si Penticostarul.

Biserica Ortodoxă din Țările Române a folosit pentru traducerea mineielor variantele grecești (Constantinopol și Veneția), din mai multe motive:

• vechimea tradiției manuscriselor grecești;
• legăturile Țărilor Române cu Muntele Athos;
• influența liturghiei grecești în epoca fanariotă;
• dependența de veacuri a Bisericii române față de Patriarhia din Constantinopol.

Acest lucru a condus la situația de azi a mineielor românești, anume că nu conțin practic nici un sfânt din tradiția rusă.

Mineiul lunii mai, pe care îl prezentăm publicului, a apărut în Tipografia Sfintei Mănăstiri a Neamțului, în anul 1846. Cartea a fost tipărită, după cum se menționează în pagina de titlu, potrivit mineielor ieșite la Constantinopol în anul 1843, prin sârguința și cheltuiala starețului Neonil al Mănăstirii Neamțului.